Young Design este un format Romanian Design Week care prezintă publicului o serie de designeri și arhitecți tineri care s-au remarcat în cadrul festivalului DIPLOMA Show ediția 2023 cu proiectele lor de absolvire. În cadrul expoziției dedicate lor, focusul se mută de pe proiecte pe autorii acestora și ne oferă o frântură din spiritul generației de mâine a designerilor și arhitecților români. Expoziția multidisciplinară deschide, astfel, un dialog între specialiști și noua generație de creativi, și aduce optimism și energie prin chestionarea practicilor actuale, prin abordări neconvenționale și perspective fresh.

 

Din dorința de a cunoaște și mai bine expozanții, am realizat o serie de scurte interviuri cu aceștia prin care am încercat să aflăm mai multe despre practicile și procesele lor creative, despre ce calități ar trebui să aibă un arhitect de succes, dar și care au fost cele mai mari provocări cu care s-au confruntat până acum.

 

Ce calități definesc un arhitect de succes, în opinia ta?

Calitățile care definesc un arhitect de succes se întind dincolo de simpla abilitate de a proiecta clădiri. Un arhitect de succes ar trebui să fie capabil să abordeze problemele complexe ale planificării nu doar la nivelul obiectului de arhitectură, ci și la nivel urban și teritorial, având o viziune holistică asupra mediului construit și natural. Acesta trebuie să fie capabil să navigheze și să rezolve problemele complexe, lucrând în strânsă legătură cu specialiști din diverse domenii pentru a crea soluții care să îmbunătățească viața comunităților și să respecte valorile sociale și ecologice. 

 

Care este cea mai mare provocare cu care arhitecții se confruntă în prezent?

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă orașele și implicit arhitecții este gestionarea unei urbanizări care astăzi nu ține suficient cont de calitatea vieții sau de mediului natural. Avem pe de-o parte localități care se depopulează de la an la an și pe cealaltă parte o supra-aglomerare a orașelor, lucru care denotă atât o lipsă de viziune urbanistică coerentă, cât și o subapreciere a valorilor sociale și ecologice. Cred că provocarea stă tocmai în colaborarea cu diferitele specialități  pentru a răspunde eficient acestor provocări complexe, echilibrând cerințele ecologice, sociale și economice ale societății.

 

Cu toate tehnologiile existente, cum ar arăta,  în opinia ta, viitorul arhitecturii?

Cu toate tehnologiile existente, viitorul arhitecturii ar putea să fie unul marcat de o luptă constantă între inovație și nevoile constante ale societății. Este adevărat că avansul tehnologic oferă oportunități imense pentru proiectarea și construcția de clădiri mai eficiente și mai sustenabile. Cu toate acestea, există riscul ca aceste tehnologii să fie folosite în scopuri mai degrabă comerciale și estetice decât pentru a răspunde cu adevărat nevoilor sociale și ecologice ale comunităților.

În viitor, arhitectura ar putea deveni din ce în ce mai polarizată între proiecte grandioase, impresionante din punct de vedere tehnologic, și inițiative mai umile, dar mai orientate spre nevoile reale ale oamenilor și ale mediului înconjurător. Sper că, în ciuda acestei provocări, vom vedea o creștere a conștientizării sociale și a responsabilității în rândul arhitecților, conducând la dezvoltarea unor orașe mai verzi, mai durabile și mai orientate spre binele comun.

 

Din punctul tău de vedere care sunt responsabilitățile unui architect față de societate și mediul înconjurător?

Arhitecții au o responsabilitate uriașă în fața societății și mediului înconjurător. În ciuda acestui fapt, observăm adesea că prioritățile sunt deseori orientate spre profit și eficiență, cu prea puțin accent pus pe aspectele sociale și ecologice. Astfel, în loc să se proiecteze orașe viabile și incluzive, vedem adesea proiecte care amplifică inegalitățile sociale și degradează mediul înconjurător.

Este crucial ca arhitecții și urbanistii să-și asume un rol mai proactiv în promovarea unui design urban care să fie cu adevărat orientat spre nevoile oamenilor și spre protejarea mediului. Aceasta implică nu doar crearea de spații estetice, ci și asigurarea accesibilității acestora pentru toți locuitorii, indiferent de venit sau statut social. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că proiectele noastre respectă identitatea culturală și istorică a comunităților locale, și să fim conștienți de impactul pe termen lung al deciziilor noastre asupra mediului înconjurător. Este momentul ca arhitecții și urbanistii să se ridice la înălțimea responsabilității lor și să contribuie cu adevărat la crearea unor orașe mai bune și mai durabile pentru toți locuitorii.

[ENG]

 

What qualities define a successful architect, in your opinion?

The qualities that define a successful architect extend beyond the mere ability to design buildings. A successful architect should be able to address complex planning issues not only at the level of the architectural object, but also at the urban and territorial level, with a holistic view of the built and natural environment. It must be able to navigate and solve complex problems, working closely with specialists from different fields to create solutions that improve the lives of communities and respect social and environmental values. 

 

What is the biggest challenge architects face today?

One of the biggest challenges cities and architects face is managing an urbanisation that today does not take sufficient account of the quality of life or the natural environment. On the one hand, we have towns that are depopulating year after year and, on the other, overcrowded cities, which shows both a lack of a coherent urban vision and an undervaluing of social and ecological values. I believe that the challenge lies precisely in working together with the various specialities to respond effectively to these complex challenges, balancing the ecological, social and economic requirements of society.

 

With all the existing technologies, what do you think the future of architecture will look like?

With all existing technologies, the future of architecture could be one marked by a constant struggle between innovation and the constant needs of society. It is true that technological advances offer huge opportunities for designing and constructing more efficient and sustainable buildings. However, there is a risk that these technologies will be used for commercial and aesthetic purposes rather than to truly address the social and environmental needs of communities.

In the future, architecture could become increasingly polarised between grandiose, technologically impressive projects and more humble initiatives that are more focused on the real needs of people and the environment. I hope that, despite this challenge, we will see an increase in social awareness and responsibility among architects, leading to the development of greener, more sustainable cities that are more oriented towards the common good.

 

In your view, what are the responsibilities of an architect towards society and the environment?

Architects have a huge responsibility to society and the environment. Despite this, we often find that priorities are often oriented towards profit and efficiency, with too little emphasis on social and environmental issues. So instead of designing sustainable and inclusive cities, we often see projects that amplify social inequalities and degrade the environment.

It is crucial that architects and urban planners take a more proactive role in promoting urban design that is genuinely geared towards people's needs and environmental protection. This involves not only creating aesthetically pleasing spaces, but also ensuring that they are accessible to all inhabitants, regardless of income or social status. We also need to ensure that our projects respect the cultural and historical identity of local communities, and be aware of the long-term impact of our decisions on the environment. It is time for architects and planners to live up to their responsibility and make a real contribution to creating better and more sustainable cities for all residents.

 

Ioana este prezentă în expoziția Young Design cu proiectul Refuncționalizarea infrastructurii feroviare - Circuitul Turistic Valea Topologului.

 

Cluj-Napoca: Universitatea Tehnică

Facultatea de Arhitectură

Proiect integrat

Coordonatori: Dr. arh. Alexandru Fleșeriu