Young Design este un format Romanian Design Week care prezintă publicului o serie de designeri și arhitecți tineri care s-au remarcat în cadrul festivalului DIPLOMA Show ediția 2023 cu proiectele lor de absolvire. În cadrul expoziției dedicate lor, focusul se mută de pe proiecte pe autorii acestora și ne oferă o frântură din spiritul generației de mâine a designerilor și arhitecților români. Expoziția multidisciplinară deschide, astfel, un dialog între specialiști și noua generație de creativi, și aduce optimism și energie prin chestionarea practicilor actuale, prin abordări neconvenționale și perspective fresh.

Din dorința de a cunoaște și mai bine expozanții, am realizat o serie de scurte interviuri cu aceștia prin care am încercat să aflăm mai multe despre practicile și procesele lor creative, despre ce calități ar trebui să aibă un arhitect de succes, dar și care au fost cele mai mari provocări cu care s-au confruntat până acum.

 

Ce calități definesc un arhitect de succes, în opinia ta?

Consider că un arhitect bun este un arhitect care stăpânește limbajul de bază al arhitecturii. Așa cum, pentru a putea comunica, învățăm literele ca fiind simboluri abstracte care puse unele lângă altele au un înțeles cunoscut pentru toți ceilalți oameni care, la rândul lor, au luat în cunoștință aceleași litere și același limbaj, așa și arhitectura are un limbaj al său, ce pornește de la forme geometrice abstracte de bază, ireductibile în natura lor. Este de datoria oricărui arhitect de a transmite mai departe, către populație, acest limbaj format din forme geometrice de bază combinate în așa fel încât să poată exprima intenția proiectului.
 

Care este cel mai mare provocare cu care arhitecții se confruntă în prezent?

Una dintre provocarile cu care se confruntă arhitecții în momentul de față, din punct meu de vedere, este tendința spre specializare. Un pas care ar trebui să reprezinte un capăt de drum din punct de vedere profesional devine ceva dorit încă de la primele linii trase în domeniu. Acest lucru transforma arhitectul fie într-un specialist a cărui expertiză este valabilă doar pentru un fragment din cadrul proiectului, fie într-un manager de proiect, cineva ce doar coordonează diverșii specialiști în speranța obținerii unui întreg coerent. Prin segmentarea profesiei în din ce în ce mai multe specialități, arhitecții sunt îndepărtați de realitatea proiectului, de a-l înțelege ca pe un întreg, de la început până la final și de a-l controla în toate etapele sale. 
 

Cu toate tehnologiile existente, cum ar arăta, în opinia ta, viitorul arhitecturii?

Din punct de vedere al arhitecturii împreună cu evoluția tehnologiilor în materie de construcții, nu consider că arhitectura poate fi fundamental schimbată de noi tehnologii. Limbajul de bază rămâne același, chiar dacă instrumentele se schimbă. Noile tehnologii au scopul de a eficientiza procesul, nu de a schimba modul de gândire.
 

Din punctul tău de vedere care sunt responsabilitățile unui architect față de societate și mediul înconjurător?

Consider că una dintre cele mai importante direcții de urmat ale arhitecturii în momentul actual este cea a abordării unui stil local de proiectare. Prin utilizarea de materiale locale, pentru a nu consuma și polua inutil prin transportul acestora de la distanțe mari, prin utilizarea tehnicilor, și automat a mâinii de lucru locale și prin abordarea unui stil arhitectural ce respectă identitatea locului, văzută prin prisma personală a arhitectului, se ajunge la un tip de arhitectură care consolidează identitatea spațiului din care face parte.  Arhitectul are responsabilitatea de a crea spații gândindu-se, în primul rând, la locul acestora în viața oamenilor ce le vor utiliza, și la impactul acestora în țesutul urban și cotidian. 

 

[ENG]

 

What qualities define a successful architect, in your opinion?

I believe that a good architect is an architect who masters the basic language of architecture. Just as, in order to communicate, we learn letters in the form of abstract symbols which, placed side by side, have a meaning known to all other people who, themselves, have taken in the same letters and the same language; so architecture has a language of its own, which starts from basic abstract geometrical forms, irreducible in their nature. It is the duty of any architect to pass on this language of basic geometric shapes combined in such a way as to express the intention of the project to the population.

 

What is the biggest challenge architects face today?

One of the challenges that architects face at the moment, in my opinion, is the tendency towards specialization. A step that should represent a professional end of the road is becoming something that is desired from the very first lines drawn in the field. This turns the architect either into a specialist whose expertise is only valid for a fragment of the project, or into a project manager, someone who simply coordinates the various specialists in the hope of achieving a coherent whole. By segmenting the profession into more and more specialities, architects are removed from the reality of the project, from understanding it as a whole, from start to finish, and from controlling it at every stage. 
 

With all the existing technologies, what do you think the future of architecture will look like?

From the point of architectural viewpoint together with the evolution of building technologies, I do not think that architecture can be fundamentally changed by new technologies. The basic language remains the same, even if the tools change. New technologies are meant to streamline the process, not change the way of thinking.
 

From your point of view, what are the responsibilities of an architect towards society and the environment?

I believe that one of the most important directions to follow in architecture at the moment is that of addressing a local style of design. By using local materials, so as not to consume and pollute unnecessarily by transporting them from great distances, by using techniques, and automatically local workmanship, and by approaching an architectural style that respects the identity of the place, seen through the personal prism of the architect, one arrives at a type of architecture that reinforces the identity of the space of which it is a part.  The architect has a responsibility to create spaces by thinking, first and foremost, of their place in the lives of the people who will use them, and of their impact on the urban and everyday fabric. 
 

Andreea este prezentă în expoziția Young Design cu proiectul Reconversie Moara lui Assan - Centru pentru Industriile Creative.
 

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București

Facultatea de Arhitectură

Proiect integrat

Coordonatori: Prof. dr. habil. Florian Stanciu