În episodul #9 vorbim despre importanța reperelor în drumul fiecărui artist, căutând să înțelegem cum acestea ne ghidează parcursul și ne ajută să ne concentrăm asupra pașilor și momentelor esențiale din proiectele noastre și din traseul nostru artistic. Prin conversația alături de Matei Câlția și Irina Motroc descoperim cum aceste borne ne inspiră și ne încurajează să explorăm noi orizonturi. 

Matei Câlția a absolvit UNArte Bucureşti, secţia Pictură. Începând din 2003 până în prezent, este curator şi director al Galeriei Posibile. Activitatea curatorială este dublată de una editorială, printre cărţile la a căror redactare, editare și publicare a contribuit, se numără albume de artist precum Situaţii, Matei Bejenaru (2007), Steampunk Autochrome, Nicu Ilfoveanu (2007), dar și cărţi-obiect sau cărţi de artist: Groapa de gunoi, Ion Dumitriu (2007), Bucureşti, Bruxelles, Chişinău, Dan Perjovschi (2008), I II III IV V VI VII povești cu Ștefan Câlția, (2013) Nu-mi place numai marea, dar și muntele Nicoleta Moise, Ștefan Câlția. Locuri, editura Curtea Veche și Muzeul de Artă Timișoara. 
 

În practica sa, Irina Motroc investighează ideea de memorie care se redefinește odată cu trecerea timpului. Este interesată de teme în care autoreferențialul este folosit ca resursă pentru a trasa conexiuni către memoria colectivă, arhetipuri și relația care se creează între conștient și inconștient. Artista lucrează cu o gamă largă de medii, cum ar fi grafica, fotografia, obiectul, video, instalația. Folosește serialitatea și diverse tipuri de multiplicare, copiere și transfer ca metodă de evidențiere a caracterului repetitiv al evenimentelor, dar și schimbarea sau transformarea lor în timp, o juxtapunere vizuală a mai multor perspective sau stări.

***

Ascultă episodul complet pe Spotify Podcast, aici. 

***

Un proiect DIPLOMA Show și The Institute

Prezentat de UniCredit Bank 

Produs de Black Rhino Radio