Attila Kim Architects semnează și anul acesta designul expoziţiei DIPLOMA, care reuneşte peste 120 de lucrări ale absolvenților de arhitectură, arte vizuale, arte decorative și design din toată țara.

Festivalul naţional al tinerilor artişti se desfășoară în intervalul 11-20 octombrie 2019, în București, în clădirea monument istoric de pe Str. C.A. Rosetti nr. 3 (Piața George Enescu), redeschisă cu această ocazie pentru publicul larg.

Am discutat cu Attila Kim, care face parte şi din boardul creativ DIPLOMA 2019, despre provocările amenajării spațiului care găzduiește anul acesta expoziția DIPLOMA, despre cum i s-au părut lucrările înscrise în festival și ce așteptări profesionale are de la tinerii arhitecți.

1. Povesteşte-ne despre provocarea de a amenaja un spaţiu neconvenţional cum este clădirea monument istoric de pe Str. C.A. Rosetti, unde va avea loc anul acesta DIPLOMA.
Unul dintre lucrurile care mă bucură foarte mult ca arhitect este când o clădire care reprezintă un landmark pentru Bucureşti este reinclusă în circuitul public. Este și cazul clădirii monument istoric de pe Str. C.A. Rosetti nr. 3, unde va avea loc anul acesta ediția cu numărul șase a festivalului DIPLOMA. Rămasă în memoria bucureştenilor ca fostul restaurant Cina, una dintre clădirile definitorii pentru zona Pieței George Enescu, spațiul a rămas nefolosit de la începutul anilor 1990. Mi se pare un gest foarte important acesta pe care îl face The Institute, de a include clădiri care de obicei nu sunt folosite, şi cu siguranţă nu sunt folosite pentru expoziţii, în circuitul public.
Clădirea aceasta mă entuziasmează foarte tare, mai ales că în spaţiu există deja o serie de lucrări de artă, mai precis de street art. Autorii acestora au devenit între timp artişti cunoscuţi atât în România, cât şi internaţional. Mi se pare foarte frumos faptul că majoritatea acestor lucrări au fost făcute la vârsta la care sunt expozanţii DIPLOMA astăzi şi astfel există un dialog care se întinde pe o distanţă de mai mult de un deceniu.
Provocarea mea ca arhitect este de a intermedia acest dialog între spaţiul gazdă, spaţiul expoziţional şi exponate. În cazul clădirii care găzduiește festivalul DIPLOMA nu suntem într-un spaţiu neutru şi de fapt asta devine şi provocarea, dar şi frumuseţea proiectului. Anume, de a găsi modul prin care un landmark de genul acesta poate să devină exponat în sine, care atrage vizitatorii, la care se adaugă desigur conţinutul expoziţional.
Mi se pare foarte potrivită această atitudine de squatting raportat la conţinutul DIPLOMA şi anume preluarea unui imobil abandonat şi găsirea unor mici intervenţii prin care tu, ca arhitect, de fapt creezi o punte între spaţiu şi lucrările de artă, speculând de fapt tensiunea, în sensul bun al cuvântului, care apare între acestea două.

2. Ce reprezintă DIPLOMA pentru tinerii creativi?
După perioada studenţiei, când au parte doar de expuneri în cadrul universităţii, cum sunt expoziţiile de semestru sau de final de an, DIPLOMA este prima expoziţie de tip galerie de muzeu, expoziţie de grup, unde aceștia participă ca artiști validați de un board creativ cu experienţă în domeniu. Este primul pas în cariera de artist matur. Cumva asta mi se pare şi partea frumoasă a conceptului din spatele expoziţiei DIPLOMA: atrage atenţia tagmei profesionale, fie că este vorba despre curatori de artă sau designeri, asupra talentului acestor tineri.

3. Ce ne poţi spune despre expoziţia de anul acesta?
Eu cred că trebuie să ne aşteptăm la o expoziţie care are nişte dimensiuni monumentale datorită spaţiului. De fapt pentru noi acesta a fost un element important, monumentalitatea clădirii, iar prin intervenţiile pe care le-am făcut am inteţionat să aducem un plus exponatelor, să creăm un cadru scenografic monumental prin care şi lucrările prind un aer mai special.

4. Cum au evoluat proiectele de arhitectură de la DIPLOMA în ultimii ani?
Mie sincer mi se pare că nu există neapărat o evoluţie a proiectelor, pentru că nivelul proiectelor în fiecare an a fost unul destul de bun. Eu ce văd în schimb este mai degrabă numărul proiectelor înscrise, care a crescut, ceea ce înseamnă că studenţii au prins curaj sau DIPLOMA a devenit un festival destul de relevant, unde vrei să participi. Având un loc limitat pentru expunere de proiecte, problema nu este în a găsi cele 20 de lucrări de un nivel foarte bun, ci de a alege care vor fi acele 20 de proiecte, mai ales în contextul în care anul acesta numărul proiectelor înscrise la categoria de arhitectură a fost aproape dublu față de anul trecut.
Aici văd de fapt o schimbare. În schimb, ca produs finit, ca şi expoziţie finită, nivelul a fost mereu bun şi pentru un vizitator nu va fi neapărat o evoluţie în privinţa lucrărilor, ci pur şi simplu păstrează acelaşi standard foarte înalt stabilit de la început.
Din punctul de vedere al calităţii de membru în juriu, pot spune că devine din ce în ce mai dificil să alegi dintr-un număr foarte mare de proiecte pe acelea ce urmează să fie incluse în expoziție.