Centru cultural si de industrie creativa - FABRICA DE PĂLARII FERNÁNDEZ Y ROCHE

Sevilla a dezvoltat o industrie neconvențională, artizanală, o consecință a faptului că are unul dintre cele mai mari centre istorice din Europa. Efectele acestei macrocefalii se pot observa în idealizarea culturală a unor momente de mare transcendență istorică, rezultând o relație ne-echilibrată memorie-progres și o diferențiere funcțională a centrului istoric. Având ca ax vertebral al proiectului relevanța timpului, s-a încercat înțelegerea noului discurs pe care clădirea îl poate produce și care să răspundă nevoilor utilizatorilor actuali și potențiali și să ajute la depășirea declinului industriilor tradiționale. Analiza tipologiilor și conceptele extrase din utilizările temporare, squatting, regăsite în noile feluri de a gândi arhitectura (J. Self, C. Nieuwenhuys) ajută la transformarea fabricii într-un spațiu în care nu se plătește suprafața, ci timpul, nu deții, ci folosești și împarți - o arhitectură care nu dictează sau definește, ci mai degrabă permite.